LEGE
Nr. 61 din 27 septembrie 1991
pentru sancţionarea
faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi
liniştii publice
EMITENT:
PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN:
MONITORUL OFICIAL NR. 196 din 27 septembrie 1991
Parlamentul
României adopta prezenta lege.
ART.
1
Pentru asigurarea
climatului de ordine şi liniste publica necesar desfăşurării normale a
activităţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii
civilizate în viata cotidiana, cetăţenii sînt obligaţi sa aibă un
comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor tarii şi al
normelor de convieţuire socială.
ART.
2
Constituie
contravenţie săvîrşirea oricăreia din următoarele fapte, dacă nu sînt comise
în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate
infracţiuni:
a) săvîrşirea în
public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii
jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenta impotriva persoanelor
sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea şi liniştea publica sau
sa provoace indignarea cetăţenilor ori sa lezeze demnitatea şi onoarea
acestora sau a instituţiilor publice;
b) aruncarea
asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu
obiecte de orice fel, cu substanţe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu
efect paralizant, corosive sau care murdaresc, dacă nu s-au produs vătămări
ale integrităţii corporale sau sănătăţii ori pagube materiale;
c) organizarea,
îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decît cele
autorizate potrivit legii - de natura sa lezeze bunele moravuri;
d) portul, fără
drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori altor
asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru tăiere, impungere
sau lovire, precum şi folosirea armelor de tir cu aer comprimat, în locuri
şi împrejurări în care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporală
a persoanelor;
e) alarmarea
publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol
ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de
pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenţiei la fata locului, fără
motiv întemeiat;
f) întreruperea
curentului electric sau stingerea, fără drept, a lampilor ce servesc la
iluminatul public pe străzi, în parcuri, sali de spectacol sau în alte
locuri publice;
g) pătrunderea,
fără drept, în sediile organelor centrale şi locale de stat, ale
instituţiilor publice, ale partidelor sau altor formaţiuni politice sau
apolitice, precum şi refuzul de a părăsi, de îndată, aceste sedii;
h) scrierea sau
desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de
folosinta comuna aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a
acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor,
anunţurilor şi afiselor legal expuse în locuri anume destinate;
i) nerespectarea
măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfăşurare a
manifestărilor cultural-sportive;
j) deteriorarea,
ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de
orientare turistica şi rutiera ori a celor care semnaleaza existenta unui
pericol pentru viata persoanelor;
k) lăsarea în
libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol
pentru persoane sau bunuri;
l) refuzul
consumatorului de a părăsi un local public în care se consuma băuturi
alcoolice, după ora de închidere sau la cererea indreptatita a unui salariat
al localului;
m) servirea
consumatorilor cu băuturi alcoolice, în localuri publice şi în afară
acestora, în zilele şi orele cînd, potrivit dispoziţiilor legale, localurile
sînt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice;
n) servirea cu
băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vădită
stare de ebrietate, precum şi a minorilor;
o) consumul de
băuturi alcoolice pe străzi, în parcuri, sali de spectacole, stadioane sau
alte locuri publice;
p) provocarea sau
participarea la scandal în localuri publice;
r) refuzul
responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijin
organelor de poliţie în restabilirea ordinii publice tulburate sau luării
măsurilor impotriva persoanelor care au încălcat legea, în unităţile pe care
le conduc;
s) tulburarea,
fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice
aparat sau obiect ori prin strigate sau alarma;
s) alungarea din
locuinta comuna a soţului sau sotiei, a copiilor, precum şi oricărei alte
persoane aflate în întreţinere;
t) nerespectarea
măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamitati
naturale sau alte pericole publice;
t) refuzul unei
persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se
legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la
cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de
menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
u) împiedicarea
sub orice forma a organului de urmărire penală sau de menţinere a ordinii
publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau
conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori a altui organ de stat de a
lua măsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice;
v) îndemnul sub
orice forma al minorilor la săvîrşirea de contravenţii;
w) neluarea de
către părinţi sau de către persoanele cărora li s-a încredinţat spre
creştere şi educare un minor în virsta de pînă la 16 ani sau care au sub
îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l
impiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie;
x) lăsarea fără
supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au
îndatorirea de a-l îngriji sau păzi, precum şi neanuntarea organelor
sanitare sau ale poliţiei în caz de scăpare de sub paza sau supraveghere.
ART.
3
Contravenţiile
prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amenda de la
3.000 la 10.000 lei cele de la lit. a), b), e), h), k), l), n), o), t,), w),
x);
b) cu închisoare
contravenţională de la 15 zile la 3 luni sau cu amenda de la 5.000 la 15.000
lei, săvîrşirea celor de la lit. f), j), m), p), r), s), s,), u);
c) cu închisoare
contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 10.000 la 30.000
lei, săvîrşirea celor de la lit. c), d), g), i), r), t), v).
În cazul repetarii
contravenţiilor prevăzute la art. 2 lit. n) şi r) se poate dispune şi
suspendarea activităţii localului public pe o perioada între 10 şi 30 de
zile.
ART.
4
Sancţiunea
închisorii contravenţionale poate fi aplicată minorilor numai dacă au
împlinit virsta de 16 ani; în acest caz, limitele sancţiunii prevăzute în
prezenta lege se reduc la jumătate.
În cazul minorilor
care nu au împlinit virsta de 16 ani se aplica prevederile Legii privind
regimul ocrotirii unor categorii de minori.
ART.
5
Dacă o persoana a
savirsit mai multe contravenţii, constatate prin acelaşi proces-verbal, în
cazul în care pentru toate faptele sau numai pentru unele din ele s-a
stabilit sancţiunea închisorii contravenţionale, se va aplica o singura
sancţiune, care nu va putea depăşi 6 luni, iar dacă contravenientul este un
minor care a împlinit 16 ani, sancţiunea aplicată nu va depăşi 3 luni.
ART.
6
Sînt supuse
confiscării lucrurile care au servit la săvîrşirea contravenţiilor prevăzute
la art. 2 lit. b), c) şi d), dacă sînt ale contravenientului, precum şi
lucrurile dobîndite prin săvîrşirea contravenţiilor, dacă nu sînt restituite
persoanei vătămate.
În cazul
contravenţiei prevăzute la art. 2 lit s,), organele constatatoare sînt
abilitate sa restabileasca situaţia anterioară.
ART.
7
Contravenţiile se
constata de primar sau de ofiţerii ori subofiterii de poliţie. În oraşe,
municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contravenţiile se
constata şi de către împuterniciţi ai prefectului sau ai primarului, după
caz, anume desemnaţi prin decizie.
În cazul
contravenţiilor pentru care legea prevede sancţiunea amenzii, agentul
constatator, o data cu constatarea, aplica şi sancţiunea.
ART.
8
Impotriva
procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prin care s-a aplicat
sancţiunea amenzii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la
comunicarea acestuia.
ART.
9
Plîngerea
impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de
judecătorie.
ART.
10
În cazul
contravenţiilor pentru care legea prevede şi sancţiunea închisorii
contravenţionale, dacă agentul constatator apreciază ca sancţiunea amenzii
este îndestulătoare, aplica amenda, procedînd potrivit dispoziţiilor Legii
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
În caz contrar,
procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a carei
raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Ministrul justiţiei poate
dispune ca în municipiul Bucureşti soluţionarea unor asemenea cauze sa se
facă la anumite judecătorii.
Dacă identitatea
sau domiciliul făptuitorului nu pot fi stabilite şi exista temere de
dispariţie a acestuia, organul de poliţie va conduce de îndată pe făptuitor
înaintea instanţei de judecata. În situaţia în care trimiterea nu se va
putea face de îndată, organul de poliţie, pe baza unui proces-verbal
motivat, va putea retine contravenientul, pe care îl va inainta instanţei de
judecata în cel mult 24 de ore de la constatarea contravenţiei.
Judecarea cauzei
va avea loc şi în zilele nelucrătoare.
ART.
11
În cazul
proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite de organelor
prefecturilor şi ale primăriilor, fata de care se apreciază ca sancţiunea
amenzii este neîndestulătoare, procesul-verbal de constatare se trimite de
îndată celui mai apropiat organ de poliţie pentru ca acesta, dacă este
cazul, sa-l retina pe făptuitor şi sa-l înainteze instanţei de judecata.
ART.
12
Preşedintele
judecătoriei fixează termen de urgenta, cu citirea contravenientului.
Agentul care a
constatat contravenţia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza.
În situaţia în
care contravenientul este reţinut, cauza se judeca în ziua sesizării
instanţei, afară de cazul în care este necesară administrarea unor probe. În
acest caz, judecarea se va face în cel mult 5 zile, contravenientul putind
fi arestat preventiv pe baza mandatului emis de instanta.
ART.
13
Completul de
judecata este format dintr-un singur judecător.
În cazul în care
contravenientul este reţinut, este arestat sau este minor, participarea
procurorului la judecata este obligatorie. Totodată, se va asigura acestora
asistenta juridică necesară, în condiţiile legii. Instanta va dispune
citarea părinţilor sau reprezentantului legal al minorului.
Instanta se
pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi, după caz,
aplica sancţiunea şi ia măsura confiscării ori anulează procesul-verbal.
ART.
14
Hotărîrea
instanţei de judecata este executorie.
Contravenientul
poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacă
a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsa.
Procurorul poate
cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare.
Cererea de
reexaminare se soluţionează în termen de 3 zile de aceeaşi instanta, în
complet format din 2 judecători.
Preşedintele
judecătoriei poate suspenda, pînă la soluţionare, executarea sancţiunii
aplicate.
Hotărîrea data în
cererea de reexaminare este definitiva.
ART.
15
Executarea
hotărîrii judecătoreşti, în ce priveşte închisoarea contravenţională, se
face potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penală, care se aplica în
mod corespunzător.
Sancţiunea
închisorii contravenţionale se executa în arestul poliţiei sau în locuri
anume destinate ale penitenciarelor, stabilite de ministrul justiţiei.
În timpul
executării închisorii contravenţionale, cei sancţionaţi sînt obligaţi sa
presteze activităţi de interes public, pentru care sînt apţi. Regimul de
executare a închisorii contravenţionale se stabileşte de lege.
Executarea
sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de un an de la
data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.
ART.
16
Contravenientul
are obligaţia sa achite amenda şi sa depună recipisa de achitare a acesteia
la organul constatator, în termen de 30 de zile de la rămînerea definitiva a
sancţiunii.
Dacă amenda nu a
fost achitată în acest termen, organul din care face parte agentul
constatator va sesiza instanta de judecata pe raza căreia s-a savirsit
contravenţia, în vederea transformarii amenzii în închisoare
contravenţională.
Instanta fixează
termen de urgenta, cu citarea contravenientului, procedînd la transformarea
amenzii în închisoare contravenţională.
Pentru motive
temeinice, în mod excepţional, instanta poate acorda un nou termen de plata
de cel mult 30 de zile sau poate dispune eşalonarea plăţii într-un termen de
cel mult 3 luni.
Dacă amenda nu a
fost achitată pînă la expirarea termenului fixat, instanta va dispune
transformarea acesteia în închisoare contravenţională, ţinînd seama de
partea din amenda rămasă neachitata.
Transformarea
amenzii în închisoare contravenţională se va face socotind o zi închisoare
pentru 300 lei, fără a putea depăşi 6 luni închisoare contravenţională.
Pentru
contravenţiile săvîrşite de minorii care au împlinit 16 ani, maximul
închisorii contravenţionale, rezultat prin transformarea amenzii, nu poate
depăşi 3 luni.
Instanta va inceta
acţiunea de transformare a amenzii în închisoare contravenţională în
situaţia în care contravenientul achită amenda pînă la pronunţarea
hotărîrii.
ART.
17
În cazul în care
contravenţiile prevăzute în prezenta lege sînt săvîrşite de un militar,
procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unităţii din care
face parte contravenientul, spre a i se aplica, dacă procesul-verbal este
întemeiat, sancţiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare.
În situaţia în
care contravenientul este incorporat pentru îndeplinirea serviciului
militar, înainte de pronunţarea hotărîrii judecătoreşti ori înainte de
începerea executării sancţiunii închisorii contravenţionale, procesul-verbal
sau, după caz, hotărîrea se trimite, de asemenea, comandantului unităţii din
care face parte contravenientul, spre a i se aplica o sancţiune potrivit
Regulamentului disciplinei militare.
ART.
18
Dispoziţiile
prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia dispoziţiilor privind plata a
jumătate din minimul amenzii.
ART.
19
Pe data intrării
în vigoare a prezentei legi, <LLNK 11970 153
30 801 0 35>Decretul nr. 153 din 24
martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii
privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publica,
<LLNK 11975 76 30 802 6 44>art.
6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum şi orice alte
dispoziţii contrare se abroga.
Aceasta lege a
fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 septembrie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Aceasta lege a
fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 25 septembrie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82
lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a
Preşedintelui României, promulgăm Legea pentru sancţionarea faptelor de
încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice
şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU